Mi-ai răpit liniştea, iar nopţile ţi le dedic. Eşti visul din care mă trezesc în fiecare dimineaţă. Eşti zâmbetul din fiecare zi şi fericirea din sufletul meu. Mi-ai furat gândurile, iar clipele fără tine sunt eternitatea care mă sfâşie.

Te aud şi tresar. Te văd şi mă aprind. Ard de nerăbdarea clipelor pierdute în braţele tale. Te simt şi lumea se opreşte-n loc. Te am, iar plăcerea nu are limite. 

Mă ai şi mă domini. Mă simţi şi mă vrei. Mă vezi şi mă atingi. Pleci şi te întorci. Mă alungi şi mă chemi. Îţi place şi rămâi. E o luptă continuă. Două trupuri, o singură dorinţă!

Noaptea ne iubim, iar ziua pierim. O poveste nebună cu final haotic…două trupuri, o singură dorinţă nebună, nebună! Mereu aceeaşi, care creşte, creşte dar…când ne-alungă când ne-adună.

Priviri, atingeri, sărutări pătimaşe.  Toate deodată. Trupuri încinse. Nu ne oprim. Plăcerea e prea mare, iar raţiunea nu există. Timpul trece, iar dorinţa persistă.

Jocul e tot ce avem. Ne aţâţă. Ne agaţăm de el şi continuăm. Ne place şi mai vrem. Suntem când unul , când doi. Ne unim iar din două trupuri se naşte o singură dorinţă…O flacără ce arde, un vulcan care erupe. Extaz şi bucurie…fericirea care acum are o definiţie: două trupuri o singură dorinţă – de a te simţi, de a mă pătrunde.

Şi reuşim să depăşim bariere, să spargem frontiere, să trecem peste temeri pentru ca în final să ne-întâlnim. Să ne trăim plăcerea. Să ne stingem dorul. Să ne dăruim pasiunea care ia amploare de fiecare dată când eşti aici, când sunt acolo. Să fim noi doi şi restul lumii.

Două trupuri şi dorinţa de a fi liberi să ne trăim visul din nopţile transformate în zile. Dăm frâu liber pasiunii murdare şi plăcerii vinovate…simţim intens şi cădem pradă jocului care ne subjugă, iar şi iar şi iar…