Vreau să te aud, să văd, să te simt…chiar şi pentru o clipă. Îmi eşti interzis dar nu pot…nu pot spune nu. Dorinţa e prea mare, sărutările prea dulci, îmbrăţişările prea tandre. Te vreau. Acum. Te vreau şi mâine. Oricând e ziua mai pustie, când visul e prea scurt, când totul e perfect…te vreau. Şi totuşi…îmi eşti interzis. Închid ochii şi merg către tine. Ajung şi mă cuprinzi. Mă provoci. Mă domini. Pierim unul într-altul şi ne trezim împreună. Ne place…continuăm. Mă strângi. Mă simţi. Timpul nu iartă…şi clipele trec. 

Aş spune nu…dar nu pot. Deschid ochii şi…vreau să te aud, să te văd, să te simt. Eşti aici. Mă priveşti, mă doreşti. Mă tragi spre tine şi nu am scăpare. Îmi place…mai vreau … mă priveşti şi continui. Nimic nu mai contează. Suntem noi doi. Te aud, te văd, te simt. Inima îmi bate cu putere. Tremur. Îţi place. Mai vrei. Nu te opreşti. Mă strângi la pieptul tău. Lipiţi. Clipe în şir. Aş vrea să pot spune nu…

Dar te vreau. Acum. Te vreau şi mâine. Dorinţă. Plăcere. Tandreţe. Erotism. Totul e perfect. Îmi eşti interzis dar nu pot spune nu. Nu mă laşi. Eşti acolo. Prezent. Mă vrei. Acum. Mâine. Mă chemi. Mă atragi. E nebunie. E extaz. E tot ce nu a fost…şi ne-am întâlnit. Acum…şi poate mâine.

Şi e real. Azi. Şi poate fi şi mâine. Eu te vreau… tu mă chemi. Tu mă stângi…eu nu îţi dau drumul. Eu te provoc…tu continui. Şi am ajuns aici. Respir şi îţi simt mirosul. Privesc şi te caut. Stai şi apar în gândul tău. Închizi ochii şi mă simţi. Ne vedem. Ne atingem. Unul lângă altul şi în final doar unul. Continuăm…azi, mâine…şi ştiu: îmi eşti interzis dar nu vreau să spun nu.