Un cămin. Acesta este visul fiecăruia dintre noi. O locuinţă prietenoasă. Acolo unde te simţi „acasă”. Însă, pentru a-ţi vedea visul cu ochii este nevoie de mult efort. Pentru că, după mine, a avea un cămin nu înseamnă doar acei patru pereţi şi un acoperiş deasupra capului. Înseamnă acel loc unde te simţi bine tot timpul: indiferent de anotimp, de condiţia socială sau de schimbările economice din jurul tău (scumpiri ale gazului, curentului, preţului la lemne etc). Este acel loc unde totul ar trebui să fie perfect indiferent dacă ai ales să locuieşte într-o casă la ţară, într-o vilă la oraş sau într-un apartament. La munte, în apropierea unei ape sau în zonă de podiş. Acasă înseamnă şi o locuinţă prietenoasă nu cea pentru care trebuie să munceşti toată luna doar ca să îşi plăteşti factruile de întreţinere. Cu alte cuvinte o îmbinare perfectă între confort, economie, căldură şi răcoare. Pentru că nu-i aşa, cine nu-şi doreşte iarna cald în casă, iar vara răcoare! 

Ei bine, ştim că asta reprezintă idealul pentru mulţi dintre români. În ultimii ani, atât pentru locuinţele nou construite cât şi pentru cele vechi, de la ţară sau de la oraş (nu toate) a apărut ideea că o izolaţie bună te fereşte iarna de frig iar vara de căldură. Pe o parte adevărat. Însă soluţiile folosite nu au dat întotdeauna rezultatele aşteptate. Mai mult au venit la pachet cu alte probleme. Vorbim de izolaţia cu polistiren folosită de cei mai mulţi dintre români. Recunosc, că şi eu am casa izolată cu polistiren. Şi da, vara am răcoare, doar la parterul casei. La etaj nu se poate locui fără aer condiţionat. Iarna, da am căldură…în mare parte în camerele cu pereţi mai mulţi în casă. În rest, ca să încălzesc plătesc facturi astronomice la gaze. Una peste alta. Da, am simţit o schimbare după izolarea pereţilor atât pe exterior cât şi pe interior (iniţial am avut doar pe exterior şi a apărut mucegaiul şi umiditatea) . Pot spune că s-au simţit câteva grade în plus iarna, şi câteva în minus vara faţă de temperatura de dinainte.

Însă, nu pot spune că locuinţa mea este prietenoasă. Consider că am costuri de întreţinere prea mari. Şi mă întreb cum ar fi dacă aş lua de la zero construcţia unei case şi în locul soluţiei adoptate aş merge pe „mâna” Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare care a dezvoltat campania „Caldura la indemana!”. Ei vorbesc despre asigurarea confortului termin al locuinţei astfel încât să scapi de grija căldurii vara, de cea a frigului iarna, dar şi de grija unor costuri mari de întreţinere, respectiv factură gaze şi electricitate.

Izolează singur

În primul rând îmi place foarte mult a acest proiect faptul că poţi face singur izolaţia. Aşa ai controlul complet asupra lucrării şi în felul acesta garanţia că treaba e făcută ca la carte, nu pe repede înainte. Asta ar fi prima bilă albă!

În al doilea rând îmi place că îţi poţi personaliza izolaţia. Mai pe româneşte nu pui acelaşi material ca la toată lumea ci, din contră, în fucnţie de zona în care lcouieşti alegi materialele cele mai ieftine , pe care le găseşti la îndemână dar şi care în final îţi oferă cel mai bun rezultat. Asta ar fi a doua bilă albă!

În al treilea rând, îmi place la nebunie că vorbim de soluţii accesibile, la îndemâna oricui. Nu trebuie sp faci credit la bancă ca să izolezi o casă. Şi vă dau un singur exemplu: lâna de oaie. Păi ştiţi că sunt ciobani din zona Buzăului (unde locuiesc eu)care aruncă lâna pe care o tund de la oi vara. Asta pentru că nu mai sunt nici bătrâne care să o toarcă şi nici alte fabrici de textile care să prelucreze lâna, iar transportul până în alte judeţe ar costa mai mult decât ar lua pe ea. Deci iată o sursă de materie primă ieftină care ar asigura confortul locuinţei.  Dat să le vedem pe toate cele trei posibilităţi aşa cumj reiese din programul „Caldura la indemana!”izolatie

Cele trei soluţii, în funcţie de casa ta 

  1. Pentru casele din zonele joase ale României (lângă marile râuri sau Dunăre), recomandă izolații cu stuf și papură, paie de cereale, coceni de porumb, tulpine de floarea-soarelui, fibre de cânepă, in sau lână de oaie.
  2.  2. Pentru casele din zonele de podiș, premontane sau montane ale României, recomandă izolații cu lemn, șipci sau deșeuri din lemn, paie de cereale, coceni de porumb, tulpine de floarea-soarelui, fibre de cânepă, in sau lână de oaie.
  3. 3. Pentru izolarea clădirilor prin placare, recomandă produse ca deșeuri din lemn cu granulație mică (rumeguș, talaș, așchii mici etc.), ace de cetină uscate, lână de oaie, pleava de cereale, tocătură de paie, coceni de porumb și de tulpini de floarea-soarelui și fibrele de cânepă sau in.
  4.  În al patrulea rând, totul este ecologic. Deci devenim prietenoşi cu mediul înconjurător.

Care sunt paşii pentru izolarea cu materiale ecologice

În concluzie, abia acum am învăţat că aş putea să fiu zidar amator dar să am o locuinţă de vis. Dacă vrei să înveţi şi tu iată care sunt cei 4 paşii:

  1. colectează materialele din propria ogradă sau din cea a vecinului…care nu e la fel de informat ca tine (paie, cereale, tulpini de floarea soarelui, lână de oaie)
  2. prepararea liantului (ai nevoie doar de var stins din piatră de var)
  3. pregatirea casei (câteva operaţiuni simple..te ajută iniţiatorii campaniei Căldura la îndemână)
  4. se trece la treabă

Iar dacă eu nu v-am convins, iată povestea omului care şi-a înjumătăţit factura la căldură!